Etajul al doilea al porţii cu coroană, poartă o podoabă plastică deosebit de bogată, deasupra căreia se ridică o cupolă în formă de ceapă, acoperită cu cupru. Vârful îl formează patru vulturi polonezi, auriţi purtând coroana regală polonă, care amintesc de faptul că ctitorul August cel Puternic, nu a fost nu numai arhiducele Saxoniei ci şi regale Poloniei iar Hercule, care ţine globul pământesc reprezintă glorificarea lui August cel Puternic, ca Hercule saxon. Deoarece, Hercule a adus fructele de aur din gradina Herperidelor, deosebit de bogat, este frontonul central dinspre curte, în mijloc, apare deasupra stemei polona-saxona, coroana regală, iar mai jos, apar genii innaripaţi, care suflă în trompetă şi mai vedem grupul format din Hera, Afrodita şi Paris din mitologia antică.
Galeria longitudinală şi poarta cu coroană, iluminate festiv vara, Zwinger-ul invită la serenade, spectacole de balet, şi serbări populare, care numai sunt rezervate unei minorităţi sociale. In lumina reflectoarelor arhitectura capătă cu adevarat o vrajă de poveste, care rămâne de neuitat pentru milioanele de vizitatori anuali ai Dresdei.
De jur, imprejur, pe palat, şi balustradele Zwingerului, sunt împodobite pretutindeni ca aici, deasupra băii, nimfelor cu amoraşi şi alte figure mitologice, precum şi cu vase umplute cu flori. După ce am admirat exteriorul , intrăm pe poarta şi în faţa noastră, ne întâmpină curtea arhitecturală, unde reprezentaţii, găseau aici, reconfortare sub cerul liber. Pavilionul Francez, cum este denumit reprezintă galeriile cu arcade ce trec pe partea curţii în pavilioane dreptunghiulare cel Nordic în dreapta, mărgineşte cu aripa de vest a clădirii galeriilor, poartă aceasta denumire după tablourile pictorilor francezi, care au expus acolo temporar. La etajul superior, pardosit cu marmură, se găseşte spaţiul de odihnă pentru vizitatorii galeriei. Prin parterul pavilionului francez se pătrunde în baia nimfelor. Numită astfel, datorită sculpturilor, reprezentând zeiţe aquatice aşezate jur imprejur în nişele zidului. Un bazin mare cu apă, cu o fântână arteziană, izvoare în pereţi şi cascadă din axa mediană, dau amenajării aspectul unui teatru aquatic dupa modele romane. Nimfele create de Permaser şi ajutoarele sale, sunt în frumuseţea lor corporală, abia acoperite, expresia libertăţii , cugetului şi a unui sentiment de viaţă senină.
Baia Nimfelor, o reprezintă arteziana centrală şi nişele laterale. In această curte arhitecturală, puteai găsi sub cerul liber reconfortare. Apa care tâşneşte, potenţiaza acţiunea arhitecturii şi plasticei. Pe terasa de lângă baia nimfelor, acele divinităţi ale naturii, fiicele lui Zeus, reprezentate ca nişte femei tinere
şi gratioase, pe lângă ele, erau aşezate pe timpul lui August cel Puternic, arbuşti de portocal. De aici, priveau spectacolele festive din curtea Zwinger.Baia nimfelor,
este numită astfel după statuiele feminine, divinităţi ale naturii, pădurii şi apelor. Ceea ce vedem acum, era o baie a Nimfelor în spaţiul dintre ziduri ce se desfăşoară sub privirile noastre ale vizitatorului erau graţioasele nimfe, cu piatra oxidată, de acel fum al exploziilor de neînlăturat, sunt aşezate în nişe sau mărginesc un bazin secat, vegheate de satiri încremeniţi cu bărbi pofticioase, albite de ger. Injecţiile cu mortar, adaosurile de marmură, corectarea fizionomiilor mutilate nu fac din nimfe făpturi ispitatoare. Războiul le-a răpit nu doar albul care le făcea să pară transparente, îmbătate mai mult de o muzicală irealitate decăt apa ţâşnită printre stănci. Sunt nimfe bătrâne, cu păr încenuşat şi cu podoabe impudic expuse, păstrate în slujba Zwinger-ul, spre a aminti o veche slavă, şi spre a dovedi friabilitatea frumuseţilor.
In pavilionul cu porţelanuri, vedem aici, un aranjament de perete fiind construit la o comandă în anul 1735, pentru amenajarea palatului porţelanului. Căniţa de ceai cu montura din cupru, fiind din perioada Kong Hri 1662-1722. Căniţele de ceai au apărut ca urmare a creşterii apetitului pentru ceaiul din extremul orient în Europa în sec. 17 şi 18, a dus la dezvoltarea cererii de porţelanuri chinezeşti şi japoneze.Interesant de văzut, Vaza cu dragon- din perioada Kong- Hri, 1662-1722.
In anul 1717 August cel Puternic a procurat 151 de vase de porţelan din Castelele prusiene şi le-a plătit cu 600 cavalerişti din armata sa. Căni de cafea- şi de ceai din faianţă Boltger cu pictură în email şi pietre preţioase de I.F. Mayer Meissen 1710-1715Faianta brună, a fost descoperită de Baltger, înaintea porţelanului, adică între anii 1710-1713 şi s-au executat din ea vase. Vasele dure ca piatra erau împodobite cu aplicaţii în relief, prin şlefuire tăiere, lăcuire şi pictură. Găsim aici, Lanterna chineza din perioada lui 17oo, cu imitaţie de la Meissen şi pictată de Stadtler.
In jurul anului 1726-1730, la manufactura din Maissen au fost trimise de August cel Puternic, vase asiatice din colecţia sa, pentru a fi imitate, lucru ce-a reuşit, din punct de vedere tehnic. Astfel pictorul de la Meissen specializandu-se în arta chinezescă, modificând modelele chinezeşti în sensul gusturilor europene. Nu poate fii uitat pictorul Harold. Vaza, unicul vas de porţelan păstrat, care poartă semnatura pictorului, conducatorul sectiei de picture de la Meissen. Tot de acest pictor renumit este şi lucrarea ,,Grup pe canapea" de Iohann Ioachim Kondler, Meissen 1737, Kondler fiind creatorul stilului de porţelan european, cea ce înseamă ca formele şi figurile descoperite de el, pentru porţelanul de Meissen, au servit drept model tuturor manufacturile europene, de mai târziu.
O lucrarea se numeşte ,,Muzica la curte". O alta, de o mare importanţă este şi ,,Serviciul lebedelor". Executat în anul 1738, de Ioachim Kondler, se compune din 2200 de piese, pe care manufactura Meissen le-a executat pentru ministrul Brul Kondler. La această lucrare, s-a lucrat din anul 1737 terminându-se în anul 1741, fiind bogat ornamentate. ,,Bufonii curtii", este o lucrare comandată în cinstea acestor bufoni care aveau scop de-a distra societatea de la curte şi a fost numit asa datorita trucurilor sale de buzunar , a expresiilor sale glumete, si a gandirii sale revolutionare. Perechea indragostita este lucrarea care apare ca oglinda a societattii sec. 18 in miniature, si sunt reprezentati prin cavaler si dama, costumati pentru un bal mascat dar si figure de comedie, soldati, meseriasi,ţarani cersetori, pe care Kondler si colaboratorii sai, i-au prezentat in miscare. Urmatoarea sala pe care o vizitam este sala figirilor din portelan de meissen, si Figura tigrului. Aici sunt expuse figurile in marime aproape naturala, pe care sculptorii le-au creiat pentru castelul, comandate de August cel Puternic în scopul de-a impodobi mesele de festivităţi ce aveau loc la curte.
Galeria Semper ,Muzeul de Istorie.
In hala de est, a parterului, se găseşte muzeul de istorie, şi a colecţiei unice de arme preţioase de paradă şi turnir. In faţă, la dreapta, o armură de luptă, pe care a purtat-o principele Saxon Moritz , la stânga, o armură de parade, ambele confecţionate de atelierele germane, de la mijlocul sec. 16. In fund, o armură, de parade pentru bărbat şi cal, în faţa unei întregi colecţii de armuri pentru turnire pedestre şi aquatice, asa cum erau executate chiar pentru copiii principiilor.
Galeria mai prezintă şi armuri cavalereşti, în muzeul de istorie. Un obiect aparte, deosebit de preţios este armura de parade a principelui Iohann Georg von Sachsen –Eisenach, executată în 1674, din cupru forjat aurit, cu o decoraţie bogată, din frunze de acantus. Greutatea ei este de 34 kg. Poalele lungi pentru protectie picioarelor sunt executate din 19 părţi.
Ana Blandiana prezenta armurile medievale într-un articol din‘’Ateneu,, Acolo ea scrie: ,,Noi cei de acum numai încăpem în matricele celor dispăruţi, de mult, numai încăpem în oraşelor lor, nici în armurile lor, şi nici în durerile lor. Ale noastre sunt mai vaste, avem nevoie de spaţii, de alt timp, astfel durerea, bucuria, iubirea, se vor trăite în coordonate mai măreţe, chiar dacă sunt mai neliniştitoare, umanitatea din noi strigă, cerându-se împlinite la o scară, superioară, iar noi numai putem da înapoi, ne vom întinde mereu, pierzându-ne din consistenţă până ce ne vom pulveriza fiinţa, în abstracţii goale, într-un univers uscat şi respingător".
Prezentarea Zwingerului, traducere personală. Foto: Viorica Hrustovici
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu