IMPRESII DE CALATORIE: Sankt Petersburg

Istoria oraşului este strâns legată de istoria generată a luptei revoluţionare în Rusia. În 1825 s-au răsculat aici detaşamente armate şi au mărşăluit sub conducerea nobilor revoluţionari a decembriştilor spre Piaţa Palatului. În 1905 au trecut prin oraş spre Piaţa Palatului, muncitori, pentru a-l ruga pe Ţar să le aline suferinţele. Ţarul a dat însă ordin să se tragă în muncitori neînarmaţi, această zi intrând în istorie ca denumirea săngeroasă şi a fost prima revoluţie rusă

Revoluţia rusă din 1917 a fost o mişcare politică şi socială în Rusia pe parcursul anului 1917, care a dus ulterior la constituirea Uniunii Sovietice. Aceasta a durat până la colapsul din 1991. Revoluţia este considerată de unii (teză ne împărtăşită de majoritatea istoricilor) ca având două faze distincte. Prima ar fi aceea a Revoluţiei din Februarie 1917 şi care a înlocuit autocraţia ultimului ţar, Nicolae al II-lea al Rusiei, cu o republică democrată şi liberală. A doua fază ar fi Revoluţia din Octombrie, de fapt un puci în care la Petrograd, bolşevicii sub comanda lui Vladimir Ilici Lenin au acaparat puterea prin forţă miltară de la Guvernul provizoriu socialist al lui Alexandr Kerenski. La 7 Noiembrie Palatul de Iarnă a fost ultimul refugiu al Guvernului provizoriu burghez şi care a fost luat cu asalt. Pentru prima dată în istorie puterea a trecut în mâinile poporului fiind pusă în practică învăţăturile lui Marx, Engels ţi Lenin. În 1919 Puterea Sovietică s-a mutat la Moscova dându-i posibilitatea oraşului să devină ce-a dorit Petru I-lea. După moartea lui Lenin, la cerea populaţiei s-a schimbat în Leningrad. Astfel că denumirea oraşului s-a schimbat de mai multe ori după punerea pietrei de temelie, la un mare chef, Petru, în mijlocul urărilor de sănătate şi al bubuiturilor de tunuri, s-a hătărât ca această localitate în 1703 să fie botezată ,,Pitersburch", unde au lucrat lucrători de la căpătul lumii şi puşcăriaşi legaţi în fiare.Până în 1914 s-a numit Sankt-Peterburg, din august 1917 Petrograd, iar din 26 ianuarie în 1924- Leningrad.

Pentru ca meşterii pietrarii, zidari şi calfele lor din întreaga Rusie să numai găsească de lucru în altă parte decât în oraşul ce dorea să se înalţe , în 1714 Petru cel Mare a dat un ucaz prin care hotâra ca, nicăieri pe pământul marelui imperiu să nu se mai clădească o vreme decât case de lemn, zidurile de piatră permiţându-se numai noului oraş.

Peste Neva privirea alunecă spre Podul cetăţii şi spre insula Vasilieschi. Mai departe şi caracteristic oraşului este vârful aurit cu înălţimea de 122 m al Bisericii Petru şi Pavel. Biserică a fost construită în stil baroc în 1712-1733 după planurile arh. Domenico Trezzini şi aşezată în mijlocul citadelei în cel mai vechi cartier al Leningradului. În biserică, iconoctasul sculptat şi aurit este o lucrare în filigram la care sculptorii ruşii au lucrat timp de 5 ani. Piatra de temelie a bisericii a fost pusă de Petru I personal dar care nu a fost terminată în cursul vieţii lui. În biserică se găsesc mormintele Ţarilor şi a lui Petru I-lea. Intrarea
în Fortăreaţa Petru şi Pavel se face prin poarta Sf Ioan.

Ea a fost construită în scopul de apărare a oraşului, fiind amplasată la răscrucea drumurilor care permiteau comercializarea. Fortăreaţa Petru şi Pavel a fost transformată mai târziu în închisoare ţaristă, pentru că avea deschidere la Neva, erau aduşi aici mulţi condamnaţi la moarte. În secolul al XVIII-lea a devenit temniţa rezervată revoluţionarilor. Aici au fost executaţi Decembriştii, aici a fost executat Dostoievski, aici a fost Alexandru Ulianov fratele lui Lenin.

Pentru a ajunge la ,, ErmitaJ" de la Hotelul Leningrad unde am fost cazată am mers pe jos până la Podul Anicikov, Podul metalic, cu balustrade din fier forjat, de-a lungul podulului, la fiecare 50 de m erau grupuri statuare care decorau marele pod. Podul avea bolţile graţios sculptate pentru a permite navelor să treacă. Fierul forjat a fost prelucrat în diferite forme geometrice şi florale, care în timpul zilei, proiecţia lor pe pod lasă impresia unui covor dantelat. Îţi lasă senzaţia că păşeşti pe un covor cu dungi şi flori, fiind umbra prelungită a balustradei. Acest model de lucrare a fierului forjat a fost folosit la Ermitaj la balustradele scărilor principale.Celebrul Ermitaj, adposteşte peste un milion de opere de artă. Ermitajul în cele 323 săli sunt expuse copodopere ale culturii mondiale şi occidentale ca Rafael ,, Madona conestabile", Cezane ,, omul cu pipă". Rembrandt ,, Întoarcerea fiului risipitor", El Greco ,, Apostolul Petru şi Pavel".În cele 120 sunt opere ale lui Michelangelo, Leonardo da Vinci, Poussin.

Nopţile magice în perioada de vară seamănă cu un amurg prelungit, în care soarele nu apune decât pentru câteva ore. În oraşul care nu doarme niciodată în această perioadă merită să iei cina pe un vaporaş. De pe punte poţi admira podurile basculante de pe Neva care se ridică pentru a face loc vapoarelor, dar şi pentru a-i delecta pe turişti.

Celebrul ,, Călăreţ de Aramă" din Piaţa Decembriştilor. este emblema oraşului. Statuia ecvestră a lui Petru I a fost construită de Etienne Falconet şi care a lucrat 20 de ani la acest monument. A primit denumirea de ,, Călăreţul de Aramă" după poezia lui Puşkin.

Grupuri statuare care decorează Podul Anicikov lucrări a sculptorului P. Koldt(1839-1850) care şi-a propus să prezinte strunirea cailor sălbatici ca fiind simbol al victoriei omului asupra naturii.

Monumentul cinstind memoria generalului Suvorov situată în faţa Câmpului lui Marte.

Statuia ecvestră a lui Petru I

.

Pe sub arcadele Statului Major

În imagine se mai poate vedea Coloana lui Alexandru, din monolit înaltă de 48 m şi are scop de-a aduce aminte de celebra victorie rusă asupra lui Napoleon în 1812

Palatul Senatului

Teatrul De dramă Puşkin

Catedrala Sfântul Isaac construită în 1819-1858 după planurile lui Montferrand. Cupola este aurită a catedralei şi este înaltă de peste 100 de m. Datorită terenului mlăştinos un număr mare de 11000 de iobagi au înfipt 24000 de piloni de peste 6 m lungime în pământ. Fiecare din cele 112 coloane din granit roşu cântăreşte 130 tone. În catedral încap 14.000 de persoane. În Catedrală se află ,, Pendulul lui Foucault atârnat de mijlocul cupolei şi are o lungime de 98 de m şi evidenţiază rotaţia pământului.

Sankt Petersburg este înconjurat de reşedinţe imperiale, unele dintre ele fiind inscrise în lista patrimoniului universal. Printre aceste reşedinţe se află Peterhof, cu marele Palat de la Peterhof şi faimoasele fântâni în cascadă; Ţarskoe Selo, cu palatul baroc Ecaterina şi cu palatul neoclasic Alexandru, şi Pavlovsk, care include palatul împăratului Pavel I (1782–1786) şi unul dintre cele mai vaste parcuri în stil englezesc din Europa.

Numeroşi aristocraţi ruşi şi din întreaga lume, politicieni şi oameni de cultură sau de ştiinţă s-au născut sau au trăit în Sankt Petersburg. Printre ei se află împăraţii şi împărătesele Rusiei, romancierii Fiodor Dostoevski şi Vladimir Nabokov, compozitorii Modest Mussorgski, Piotr Ilici Ceaikovski, Igor Stravinski şi Dmitri Şostakovici, pictorii James McNeill Whistler şi Kazimir Malevici, oamenii de ştiinţă Leonhard Euler, Mihail Lomonosov, Heinrich Schliemann şi Alfred Nobel, balerinii Vaslav Nijinski, Anna Pavlova, George Balanchine şi Rudolf Nureev şi politicienii John Quincy Adams, Gustaf Emil Mannerheim şi...Vladimir Putin!