Moscova - Din istoria orasului

• RÂUL M O S C O V A
  
  Oraşul Moscova este capitala primului stat socialist din istoria omenirii,este un mare centru industrial, ştiinţific şi cultural al lumii contemporane. Fiind unul dintre cele mai vechi oraşe ale ţării, Moscova s-a dezvoltat ca un oraş cetate. Străzile care porneau radial de la Kremlin intersectau cândva o serie de centuri de apărare; după demolarea acestora din urmă a apărut o schemă de sistematizare radial circulară care apoi a devenit baza planurilor de reconstruire a oraşului. Prima menţiune documentară despre Moscova datează din anul 1147.
  
  Monumentul fondatorului Iuri Dolgoruki, ridicat în anul 1954
  
  La aceea vreme, pe locul actualului Kremlin exista o cetate a slavilor proveniţi din bazinul râul Vlatka.
  Râul Moscova a fost martorul invaziei hoardelor lui Batu-han, nepotul lui Ginghis-han, incursiunile oştilor Hoardei de Aur şi ale hanilor din Crimeeea. Peste râul Moscova au trecut oştirea marelui cneaz al Moscovei Dmitri Donskoi care a început eliberarea Rusiei de sub jugul străin. Râul Moscova a fost important nu numai în lupta împotriva cotropitorilor străini ci şi în procesul de unificare a pământurilor ruseşti. Astfel că micul oraş care la rascrucea secolelor XI şi XII, se afla la periferia cnezatului Vladimir Suzdal, a devenit, la începutul secolului XIV, capitala Marelui Cnezat al Moscovei, iar la sfârşitul secolului XV- capitala statului rus centralizat
  . În 1712 ţarul Petru I a mutat capitala la Sankt- Petersburg, oraş care de abia îl construise. Moscova a rămas în continuare cea de-a a doua capitală a statului. Moscova a fost oraşul lui Lomonosov, Puşkin, Cehov, Ceaikovski, Tolstoi, Repin, Maiakovski şi Gorki.DE Moscova se leaga Răscola armată din decembrie 1905 care a fost punctul culminant al primei revoluţii ruse. Victoria Marelui Octombrie a determinat ca Moscova la data de 12 martie 1918, guvernul sovietic să se mute la Moscova. Mai târziu Wehrmachtul fascist a suferit înfrângerea majoră aici sub zidurile Moscovei.
• KREMLIN
  De peste opt secole insa simbolul absolut al puterii Rusiei este Kremlin-ul, aflat in centrul capitalei, locul unde au domnit marii printi, tari si in ultimele decenii presedinti.
  Kremlin-ul este partea cea mai veche a Moscovei contemporane. Descoperirile arheologice făcute pe teritoriul său ne spun că aici au trăit încă din mileniul al doilea înaintea erei noastre triburi de pescari şi vânători. Cronica spune că în primăvara anului 1147 ,cneazul Iuri Dolgoruki a propus zidul Kremlinului. Astfel în 1156 au fost ridicaţi pereţi din bârne şi s-a săpat un şanţ În 1339 au fost ridicaţi pereţi turnuri de stejar. Apoi în anul 1367, cneazul Dmitri al Moscovei a construit zidurile Kremlinului din piatră albă. Zidurile si turnurile cum le vedem noi astăzi au fost construite la sfărşitul secolului XV, acoperişurile turnurilor în secolul al XVII. Tot în acea perioadă s-au construit multe catedrale. Aşa a luat fiinţă acest ansamblul arhitectural.
  Lega de Kremlin este Piaţa Roşie.
  
  
  Marele Prinţ Ivan al III lea a organizat reconstrucţia Kremlinului şi a invitat un numar de arhitecţi pricepuţi din Italia Renascentista , cum ar fi Pietro Antonio Solari şi Marco Ruffo. În timpul domniii acestuia, cele trei catedrale ale Kremlinului au fost construite. Zidurile Kremlinului au fost constrite între anii 1485 si 1495. Dupa ce construcţia noilor ziduri ale Kremlin-ului şi a bisericilor, monarhul a decretat ca nici o structura sa nu fie construita în vecinătatea imediata a citadelei. Kremlinul era separat de oraşul comercial ( Kitai-gorod) de un şant de fortificaţii de 30 m laţime, peste care a fost construita Catedrala Sfântului Vasile in timpul lui Ivan Teribilul. Acelaşi ţar a renovat câteva din palatele bunicului său , a adaugat un palat nou şi o catedrala nouă pentru fii lui , şi a pus bazele Bisericii Trinity in ineriorul Kremlinului.În Timpul Dificultaţilor ( perioada crizei dinastice ruseŞti ) , Kremlin-ul a fost ocupat de forţele lituaniene-poloneze vreme de 2 ani , între 21 Septembrie 1610 si 26 Ocrombrie 1612. Eliberarea Kremlinului de armata de voluntarii ai lui Kuzma Minin şi Dmitry Pozharsky , a întărit alegerea lui Mikhail Romanov, ca noul ţar al Rusiei. În timpul domniei fiului sau , Alexis , Catedrala Salvatorului , Poarta Armurilor, Palatul Terem , Parcul de amuzament şi Palatul Patriarhului Nikon au fost construite. Dupa moartea lui Alexis , Kremlin-ul a fost martorul revoltei din Moscova din 1682 , în urma căreia ţarul Petru , abia scapa, făcându-l sa displacă oraşul Kremlin pentru totdeauna. Trei secole mai tarziu , Petru abandonează rezidenţa stramoşilor lui, pentru noua lui capitală Sankt Petersburg.
  Deşi încă folosit pentru încoronării , Kremlin-ul este abandonat si neglijat până în 1773 , când Ecaterina cea Mare l-a angajat pe Vasily Bazhenov cu scopul sa-i construiască o nouă locuinţa acolo. Bazhenov a creat o arhitectura bombastica neoclasica la o scara eroica , ce a necesitat atât demolarea unor bisericii şi palate cât şi demolarea unei parţii din zidul Kremlin-ului. După ce pregatirile au fost făcute, construcţia a fost amânată din cauza lipsei de fonduri. Câţiva ani mai târziu , arhitectul Matei Kazakov a supervizat reconstrucţia secţiunilor demolate din zid si a câtorva structurii din Manastirea Chudov, şi a construit spaţiosul şi luxosul Oficu al Senatului, deveniind principalul loc de munca al preşedintilor ruşi.
  Zidurile Kremlinului

După invazia lui Napoleon in Rusia in 1812 , forţele franceze au ocupat Kremlin-ul de la data de 2 Seotembrie până la data de 11 Octombrie. Când Napoleon a ajuns in Rusia a ordonat distrugerea Kremlinului. Clădirea Arsenal şi alte câteva porţiunii din zid au fost distruse de explozii , iar focul a avariat Palatul Facets şi câteva bisericii. Exploziile au continuat inca 3 zile. Din fericire ploaia a avariat explozibilele si astfel distrugerile au fost mai reduse. Restauraţiile au durat 3 ani (1816 - 1819), supervizate de Osip Bove. In timpul domniei lui Alexandru I , cateva structuri vechi au fost renovate într-un stil neo-gotic. Triunghiul neregulat al zidurilor Kremlinului cuprind o suprafaţă de 27,5 hectare, iar piaţa Catedralelor este inima Kremlinului. Ea este înconjurată de şase clădiri, din care trei catedrale.

Catedrala Adormirii este cea mai veche, terminată în 1479, fiind cea mai mare catedrală din acele timpuri şi locul unde erau încoronaţi ţarii. Construcţia cu faţadă masivă din calcar, cu cinci turle cu cupole aurite a fost proiectul lui Fioravanti.

Catedrala Bunei Vestiri, cu nouă cupole aurite a fost terminată în 1489.

Catedrala Arhanghelului Mihaiil (1508) este în partea de sud-est al pieţei şi este locul de înhumare a peste cincizeci de membri ai familiilor regale ruseşti. O altă construcţie importantă este Turnul cu Clopot al lui Ivan cel Mare aflat în partea de nord-est al pieţei, are 81 de metri înălţime şi se spune că marchează centrul Moscovei. Cele 21 de clopote sunau alarma în cazul de primejdie.

Cea mai veche construcţie civilă este Palatul Faţetelor (1491), unde se află tronurile imperiale, a fost ctitorit de Ivan cel Groaznic. Următoarea clădire ca vechime este casa familiei regale, Palatul Terem. Primul Palat Terem a fost construit de Ivan al III-lea al Rusiei, dar cea mai mare parte a construcţiei din ziua de azi a fost finalizată în secolul al XVII-lea. Primele două palate sunt unite de Marele Palat al Kremlinului. Acesta a fost inaugurat de Nicolae I în 1838. A fost cea mai mare construcţie din Kremlin şi a costat 11 milioane de ruble. Are săli de recepţie, o scară monumentală roşie şi apartamente private.Partea de nord a Kremlinului este ocupată de Arsenal. Primul Arsenal a fost construit de Petru cel Mare în 1701. Arsenalul din ziua de azi a fost construit în 1817 după ce trupele lui Napoleon au distrus vechea clădire în timpul invaziei sale eşuate în Rusia din 1812

PIAŢA ROŞIE
Piaţa Roşie a fost scena multor evenimente istorice. În anul 1612, a trecut prin Piaţa Roşie oştirea populară condusă de Dmitri Pojarski care a luptat două luni cu invadatorii de atunci. În anul 1818 s-a ridicat un monument în cinstea eroilor luptei de eliberare a poporului rus. În această piaţă au fost împrăştiate manifestele lui Piotr Bolotnikov, care s-a aflat în fruntea răscoalei ţărăneşti de la începutul secolului XVII. Piaţa Roşie a devenit arena revoltelor orăşeneşti, aşa zise răzmeriţe ,, de aramă" şi ,, de sare"; pe Locul de Osândă a fost executat Stepan Razin, fiind conducătorul altui război ţărănesc. Emilian Pugaciov, a fost deţinut în beciurile Monetăriei aflate în incinta pieţei. La 9 noiembrie 1917, în Piaţa Roşie a avut loc prima confruntare armată din Moscova între soldaţii revoluţionari şi regimentul de Dvina şi ofiţerii şi elevii şcolilor militare aflaţi de partea contrarevoluţiei. La 17 noiembrie au intrat în Kremlin, prin Piaţa Roşie detaşamente de muncitori şi soldaţi; Lăngă zidurile Kremlinului a luat naştere o adevărată necropolă revoluţionară. În 1924, a fost construit primul mausoleu., din lemn, a lui Vladimir Lenin În 1930 a fost construit mausoleu din granit. În 1961, locuitorii Moscovei l-au întâmpinat pe Iuri Gagarin. primul zbor cosmosic din istoria omenirii. Aici au loc la marile sărbători demonstraţii ale oamenilor, parăzi militare, serbări populare.

PERSONALITĂŢI FEMININE CARE S-AU IMPLICAT ÎN VIAŢA ECONOMICĂ ŞI POLITICĂ A ŢĂRII

Un portret al împărătesei Ecaterina I, primul Mare Mistress al Ordinului de Saint Catherine, purtând însemnele comandă, pictată de Jean Marc Nattier.

ECATERINA CEA MARE Ecaterina cea Mare (21 aprilie 1729, Stettin (Szczecin), Polonia — 6 noiembrie 1796, Sankt-Petersburg, Rusia) născută Sophie Augusta Fredericka de Anhalt-Zerbst, a fost împărăteasă a Rusiei de la 28 iunie 1762 până la moartea sa.

În 1763, pune bazele unor proiecte: un azil de copii orfani, o şcoală de moaşe, un stabiliment de igienă populară, un institut de educaţie pentru fiicele de nobili (faimosul Institut Smolnâi). Aduce muncitori germani să cultive pământurile Ucrainei şi ale Volgăi. Speră ca prezenţa pe pământ rusesc a acestor străini cinstiţi, sobri şi activi să-i incite pe ţăranii ruşi şi să le fie un exemplu. Cheamă în Rusia, medici, dentişti, arhitecti, ingineri, meşteşugari. Înfiinţează o Academie de Ştiinţe. O epidemie de variolă, care a făcut ravagii în ţară, o determină pe împărăteasă în octombrie 1764 să-şi facă vaccinul antirujeolic, dând astfel un exemplu întregii naţiuni. Începe ceea ce ea consideră a fi marea împlinire a vieţii sale, Nakazul sau , Instrucţiune în vederea elaborării unui Cod al legilor. În toamna anului 1766, îşi prezintă ea însăşi opera Senatului. În primăvara anului 1767, deputaţii încep să se întrebe ce titlu se cuvine pentru împărăteasa ca recunoştinţă pentru iniţiativa sa: "Ecaterina cea Mare", "Preaînţeleapta", "Mama Patriei"? Titlul de Ecaterina cea Mare întruneşte cele mai multe sufragii. Ea se preface iritată, dar, de fapt, îi place această titulatură.

Atunci când August al III-lea al Poloniei moare, îl pune pe tron pe fostul ei amant, Stanislaw Poniatowski sub numele de Stanislaw-August. Franţa şi Austria, intimidate de forţele ruseşti masate la graniţele Poloniei nu intervin. Polonia, aservita Rusiei, acceptă o alianţă polono-rusă contra Turciei, o rectificare a frontierelor în favoarea Rusiei şi admiterea creştinilor ortodocşi în funcţii publice. Este primul succes internaţional al Ecaterinei. În 1768 Imperiul Otoman declară război Rusiei. În ianuarie 1772, o convenţie secretă este încheiată între Ecaterina a II-a, Frederic al II-lea al Prusiei şi Joseph al II-lea al Austriei în vederea unei împărţiri a Poloniei. Rusia anexeaza Rusia Albă, cu oraşele Polozk, Vitebsk, Orşa, Moghilev, Mstislawl, cu un total de 1.600.000 locuitori. Prusia pune mâna pe Warnia şi palatinatele din Pomerelia cu 900.000 de locuitori iar Austria pune stăpânire pe Galiţia, populată de 2.500.000 locuitori. Astfel, Polonia este deposedată de o treime din teritoriul său. Tratatul definitiv a fost semnat la Sankt-Petersburg la 5 august 1772. Ecaterina îşi doreşte Crimeea, accesul în Caucaz şi în bazinul Dunării, liberă navigaţie pe Marea Neagră.

Ansamblul arhitectural al Palatului şi parcul Tsaritsino formeaza un remarcabil monument cultural şi istoric din secolele 18 si 19. Construit în stil gotic, ansamblul a fost destinat ca reşedinţă a Ecaterinei Cea Mare. Grandioasele lucrari au fost supervizate de catre arhitectul V. Bajenov. Sunt notabile combinatiile gotice de cărămizi roşii şi albe cu ornamente decorative. Cu toate acestea, Ecaterinei nu i-au placut si l-a demis pe arhitect. Arhitectul M. Kazakov a preluat lucrările de construcţie. În 1797, la un an după moartea Imparatesei, lucrările au fost oprite. În 1860 s-a luat decizia demolarii Palatului Tsaritsino, însă, din fericire, constructia a supravietuit. În 1927, Tsaritsino a fost transformat intr-un muzeu. După al doilea război mondial, parcului şi pavilioanele au fost restaurate.

MONUMENTUL

ÎMPĂRĂTESEI ECATERINA CEA MARE

În Odesa este monumentul împărătesei ruse Ecaterina cea Mare. Actualul ansamblu statuar a restabilit în cele mai mici detalii monumentul înălţat în anul 1900. în centrul oraşului Odesa, în Piaţa Ekaterinskaia El a fost creat pe banii strânşi de locuitorii Odesei în semn de recunoştinţă faţă de întemeietoarea acestui oraş. Amintim că Ecaterina a II-a a semnat Decretul de întemeiere a noului oraş în anul 1794. Orasul a fost numit Odesa, deoarece acolo s-a aflat mai înainte (asa se credea la acea vreme) colonia grecească Odesos. Monumentul este executat în bronz. În centrul compoziţiei se află statuia Ecaterinei înconjurată de figurine reprezentând oameni de stat şi comandanţi de oşti ai Rusiei. Monumentul este realizat întruchipând măreţia şi faima. Compoziţia sculpturală are o înălţime de 11 metri.

Moda rochiilor în timpul Ecaterina cea Mare a fost nu mai puţin somptuoase decât cea a predecesorului său. Rochiile au fost împodobite cu aur şi argint dantele si finisate cu pietre preţioase. Costume şi accesorii, au fost realizate din materiale preţioase şi metale.


Vedere de la sala de Saint Catherine de la Kremlin Marele Palat, pictat de KA Ukhtomsky în 1848.

Moscova- catedrale

,,În centrul Kremlinului,se află celebra Piaţă a Catedralelor. Cea mai veche din ansamblul eclezial de aici este Biserica „Adormirii Maicii Domnului“. Pe cât de veche îi este istoria, pe atât de interesant este destinul acesteia. În secolul al XIV-lea, mitropolitul Petru a insistat pe lângă Ivan I ca să ridice la Moscova o catedrală asemănătoare celei închinate Adormirii Maicii Domnului din oraşul Vladimir. Înainte de a muri, în anul 1326, acesta i-a prezis că „dacă Ivan porunceşte să se construiască o biserică a Adormirii Maicii Domnului, Moscova va aduna în jurul ei toate pământurile ruse“. Astfel, la 4 august 1326, începea construcţia acestei catedrale. În următorul an, Moscova a devenit capitala principatului Vladimir-Suzdal, iar mai târziu, a întregii Rusii. Până la sfârşitul secolului al XV-lea, vechea catedrală ajunsese să fie delapidată, motiv pentru care, la 1472, arhitectii Kryvtsov şi Myshkin au început ridicarea unei noi catedrale. Doi ani mai târziu, când se apropiau de final, clădirea s-a prăbuşit, în urma unui cutremur foarte mare.Aşa se face că, Ivan cel Mare, la îndemnul soţiei sale, a adus din Italia o echipă de arhitecţi italieni, conduşi de Aristotel Fioravanti, din Bologna, şi de Alevisto Novi, din Milano, care, utilizând toate tehnicile moderne ale epocii şi experienţa lor, au construit între 1475 şi 1479 o nouă catedrală care îmbină însă armonios spiritul renascentist cu tradiţiile şi stilul propriu Rusiei. Printre icoanele din biserică, deosebit de interesantă este icoana Sfântului Gheorghe, o capodoperă a secolului al XII-lea, dar descoperită abia în 1935, în timpul lucrărilor de restaurare, pe spatele unei icoane mai recente. Ocrotitorul spiritual al războinicilor este reprezentat aici într-o ipostază originală, cu o privire gânditoare îndreptată spre lumina divină. Catedrala adăposteşte câteva dintre cele mai venerate icoane ale Rusiei: Icoana Mântuitorului, purtată ca stindard în luptă, sau „Fecioara din Vladimir“, cunoscută de moscoviţi sub numele de „Fecioara Blândeţii“. Din anul 1547, această construcţie, cu faţadă masivă din calcar, cu cinci turle şi cupolă a devenit locul de încoronare a ţarilor. Începând cu 1721, în această catedrală aveau loc şi ceremoniile de încoronare a împăraţilor, dar găzduia şi slujba de înscăunare a patriarhilor şi a mitropoliţilor Bisericii Ortodoxe. Mormintele acestora se pot vedea şi astăzi aici. În anul 1918, o dată cu transferarea Guvernului bolşevic la Moscova, serviciile liturgice din Kremlin au fost interzise. De exemplu, în acel an s-a putut oficia slujba de Înviere doar cu aprobarea lui Lenin".
( Prezentare în Primul ziar creştin-Kremlin - patimă şi credinţă de Narcisa BALABAN )

Catedrala Sf Vasile –cel mai cunoscut simbol al Rusiei ortodoxe, numita si catedrala Mijlocirii Maicii Domnului sau catedrala Pokrovskaya. A fost construita intre anii 1555 – 1561, pentru a marca campania victorioasa a Iui Ivan cel Groaznic impotriva tatarilor din Hanatul de Kazan , si este alcatuita din noua capele ridicate pe o singura fundatie . La început biserica a fost construită din lemn, pe locul ei fiind construită Catedrala.

Icoana din catedrala reprezentând pe arhenghelul Mihai, picturădin secolul XV-lea


Catedrala ­Arhanghelul Mihail
Ridicată la începutul sec. XVI după planurile unui arhitect rus, catedrala înlocuieşte o construcţie mai veche, datând din 1333, ce comemora victoria împotriva foametei. Ca şi clădirea anterioară, biserica nouă este închinată Sf. Arhanghel Mihail, considerat ocrotitorul prinţilor Moscovei şi al întregii Rusii. În acest sens, catedrala a servit drept criptă a clasei domnitoare. Mari cnezi, moştenitori la tron şi ţari, de la Ivan Kalita până la Alexei Romanov, în total 54 de persoane, în 46 de cripte, îşi dorm aici somnul de veci. Tâmpla barocă actuală, bogat sculptată, aurită, datează din 1813. Ea include, însă, şi icoane din sec. XV-XVII, între care şi faimoasa reprezentare a Arhanghelului Mihail, atribuită, potrivit legendei, lui Andrei Rubliov.
(http://www.lumeacredintei.com/sct_6/c_3/art_662/moscova.htm)

Catedrala Mantuitorul Hristos din Moscova se numara printre cele mai mari biserici crestin-ortodoxe din lume. Cladirea este impresionanta, iar varsta acesteia nu este una inaintata, cum s-ar crede; reconstruirea catedralei a fost terminata in anul 2000, dupa ce initiala constructie fusese daramata de Stalin. Dupa esecul campaniei lui Napoleon, cand ultimele trupe ale marii armate imperiale franceze paraseau pamantul rusesc, in ziua de 25 decembrie a anului 1812, tarul Alexandru I a emis un decret privind ridicarea unei catedrale drept multumire "pentru purtarea de grija dumnezeiasca ce a salvat Rusia de osanda ce plutea asupra ei si pentru a pastra peste timp amintirea eforturilor nestiute, a loialitatii si dragostei pentru credinta noastra si patrie, aratate in timpul acestor zile grele de poporul rus".

Piatra de temelie a fost pusa in anul 1839, iar lucrarile au durat peste patruzeci de ani, fiind sfintita la data de 26 mai 1883, odata cu incoronarea lui Alexandra al III-lea. Numerosi arhitecti, constructori si artisti au lucrat la finalizarea ei, multe modificari fiind aprobate de mitropolitul Moscovei, Filaret Drozdov, recent canonizat. Rezultatul este un minunat lacas, simbol al gloriei si credintei ortodoxe rusesti. La data de 5 decembrie 1931 insa, in Moscova, se auzea prima dintre cele trei explozii care au distrus-o. Puterea bolsevica viza constructia pe acel loc a Palatului Sovietelor, care urma sa fie cea mai mare cladire din lume (415 de metri). Proiectul a fost abandonat, pe locul catedralei aparand cateva bazine de inot.

http://www.crestinortodox.ro/biserica-lume/catedrala-hristos-mantuitorul-moscova-67683.html

Catedrala "Buna Vestire" a fost construit pe Piaţa Sobornaya (Cathedral Square), de arhitecti din Pskov, în 1484-1489. . Acesta a fost ridicat pe locul unei mai vechi catedrala, o biserica de caramida triunghiulară în stilul de la Moscova.
Iniţial, Catedrala "Buna Vestire" a avut trei cupole (două dintre ele construit în jurul anului 1572). . . Ivan cel Groaznic, a trebuit să intre în biserica de intrare pridvor sud-est, construit special pentru el. . Acest lucru se datorează faptului că el a fost căsătorit de trei ori prea multe (pentru un total de şase soţii) şi a fost, prin urmare, în conformitate cu normele Bisericii Ortodoxe, nu este permis să intre în biserică, prin intrarea principală.

Catedrala Adormirii Maicii Domnului (în limba rusă: Успенский Собор, Uspenski Sobor) este biserica mama din Rusia. Cathedrala a fost construit în 1475-1479 de către arhitectul italian Aristotele Fioravanti.
În 1547 încoronarea primului Rusia ţarului, Ivan cel Groaznic, a avut loc în această catedrală. . Din 1721 a fost scena a încoronării mai multor împăraţi rusi. Ritualul instalării a mitropolitilor si patriarhilor Bisericii Ortodoxe Ruse, de asemenea, a avut loc în această catedrală, şi mormintele lor se găsesc aici. Patriarhia a fost eliminată de către Petru cel Mare şi restaurată numai după Revoluţia din Februarie din 1917, deşi terenul pentru restaurare a fost deja în desfăşurare de acea vreme, cu permisiunea Nicholas II. Mitropolit al Moscovei, ca primul patriarh al Patriarhiei restaurat. El a fost, ulterior, glorificat (canonizat ca sfânt) de către biserică.. După transferul de guvern bolşevic la Moscova, serviciile în catedralela Kremlin au fost interzise. A fost doar cu Lenin o permisiune specială de Sfintelor Paşti ce a avut loc în 1918. Momentul final al acestui serviciu pascal a fost obiectul unui tablou neterminat de către Pavel Korin dreptul ,,Adio Rus". Exista o legenda că, în iarna anului 1941, când naziştii au trecut pragul bisericii de Moscova, iar Joseph Stalin a ordonat un serviciu secret care a avuz loc in Catedrala Adormirii Maicii Domnului pentru ca să se roage pentru mântuirea ţării. În anul 1990, Catedrala Adormirii Maicii Domnului a fost deschisă ca biserică, deşi un muzeu mare încă funcţionează în cadrul acestuia.
Ansamblul arhitectonic al Pieţei Catedralelor. În centru se află Catedtala Adormirea Maicii Domnului, cu cinci turle.



Icoana ,, Sf. Gheorghe" de pe catapeteasma Catedralei Adormirea Maicii Domnului, una dintre capodoperele vechii ale picturi ruse. A fost executată în secolul al XII de către meşterii din Novgorod. Sfîntul Gheorghe a fost considerat protectorul Moscovei şi al oştirii ruseşti.

Icoana,, Maica Domnului de pe catapeteasma Bisericii. Icoana a fost pictată în anii 1484-1488.

CLOPOTNIŢA,,Ivan cel Mare" (1505-1543)
În anul 1600 a fost supraînălţată până la 81 m.
Clopotul-ţar.

,,Trecând prin Catedrala „Sfântului Arhanghel Mihail“ şi de clopotniţa lui Ivan, ajungem la Piaţa Ivanovskaia. Pe vremuri, această piaţă era mărginită de faţadele palatelor boierilor. În zilele noastre, aici se înalţă clădirile oficiale ale Federaţiei Ruse. Potrivit tradiţiei, această piaţă reprezenta locul pedepselor publice şi de aici crainicii anunţau decretele ţarilor. În amintirea acestei forţe a puterii, aici se găseşte astăzi un tun rusesc turnat în 1586, Ţarul tunurilor (Ţar Puşka). Alături de el se află cel mai mare clopot din lume, Clopotul rege (Ţar Klokol). Împodobit cu basoreliefuri, clopotul măsoară 6,15 m înălţime, are diametrul de 6,6 metri şi cântăreşte 200 de tone. După ce a fost turnat, clopotul a rămas nemişcat doi ani, dar după incendiul de la Moscova, din anul 1737, o bucată de 11.5 tone s-a desprins din el.Exemplar unicat de turnătorie artistică. A fost turnat de Motorin tatăl şi fiu între anii 1733-1735. În timpul unui incendiu care a avut în Kremlin, din clopot s-a spart un fragment cu o greutate de 11,5 t".
(Primul ziar creştin-Kremlin - patimă şi credinţă-articol de Narcisa Balaban)

MOSCOVA- Ce se mai poate vizita-

Pe colinele Kremlinului, cu faţa spre râul Moscova, se înalţă clădirea Marelui Palat al Kremlinului, construit în anii 1839-1849 ca reşedinţă a împăraţilor Rusiei.
Imagine stânga.
Palatele vechi Palatul Teremnoi, Palatul Armurilor, Palatul au fost unite, formând Marele Palat al Kremlinului, capodoperă a curţii imperiale. Acesta a fost inaugurat de Nicolae I al Rusiei, în 1838. Este cea mai mare construcţie din Kremlin, aici funcţionând astăzi administraţia prezidenţială. Palatul, în întregimea lui numără peste 700 de camere - săli de recepţie, o scară monumentală roşie şi apartamente private. Încăperile în care aveau loc recepţiile publice sunt impresionante. Holul palatului, „Sfântul Gheorghe“, de aproape 60 de metri lungime, este decorat în alb şi auriu, conferind un aspect solemn şi armonios. Chiar dacă la fel de împodobite, mult mai intime sunt camerele private ale palatului, unde Romanovii au dat frâu liber gustului lor, devenit legendar pentru artele decorative.
PALATUL TEREMNOI

Imagine dreapta.
Palatul Teremnoi este vechea reşedinţă a ţarilor. Clădirea păstrează particularităţile arhitecturii vechi ruseşti. Nivelul inferior are elemente din secolul al XIV-XVI-lea, iar cele superioare au fost construit între anii 1635-1636.







Interior al Sălii Feţetată. A fost construită între anii 1487-1491. Aici, Adunarea Zemstvelor a adoptat în 1653, hotărârea privind unirea Ucrainei cu Rusia.

In imagine Sala tronului din Palat.
La primul nivel sunt dispuse fostele apartamente ale familiei imperiale, aşa numită ,, jumătate privată" iar la etaj se află sălile de recepţie.

SALA SAINT-GEORGES


Sala de şedinţă a fost reconstruită în anii 1933-1934, prin contopirea a două săli şi acum aici se desfăşoară sesiunile organelor legislative supreme.

Salonul Gheorghievski din Marele Palat al Kremlinului, închinat gloriei armelor ruseşti. Pe plăcile din marmoră sunt gravate numele celor distinşi cu ordinul ,, Sf. Gheorghe" şi denumirile unităţilor armatei ruse care s-au remarcat în lupte

La data de 7 octombrie 1977, noua Constituţie a fost adoptată în această sală de şedinţă


SALA SAINT -VLADIMIR

In imagine este clădirea Sălii Orujeinaia (Sala Armelor) a fost construită în anul 1851 după proiectul arhitectului K.A. Thon. A luat fiinţă ca atelier şi loc de păstrare a armelor şi armurilor marilor cneji. În prezent Sala Armelor este cel mai vechi muzeu din ţară. Pentru început, călătorul se opreşte la Palatul Armurilor. Armureria, cum i se mai spune, păstrează capodopere care ne înlesnesc înţelegerea istoriei statului rus. Sunt de ajuns doar două ore pentru ca prin ochii vizitatorului să se perinde întreaga istorie a Rusiei. Printre cele mai interesante exponate se numără şi vestita şapcă a Monomahului.

În imagine dreaptă se poate vedea cuşma marelui cneaz Vladimir Monomahul. Cuşma este din secolul al XIII-lea începutul secolului XIV-lea.
,,Această căciulă din blană, cu clapete peste urechi a fost purtată din secolul al XV-lea până în secolul al XVIII-lea de ţari, la ceremonia de încoronare. Căciula regească - lucrare de aurărie orientală - a dat naştere la un proverb popular, când venea vorba de a evoca dificultatea de a guverna ţara: „Greu este să porţi şapca monomahului“. De asemenea, în Palatul Armurilor sunt expuse mai multe tronuri, al lui Ivan cel Groaznic, al lui Boris Gudunov, al ţarului Alexei Mihailovici şi tronul dublu din argint al lui Petru cel Mare.

Armureria păstrează şi astăzi veşmintele de ceremonie ale ţarilor şi ţarinelor, printre care se remarcă rochia de încoronare a împărătesei Ecaterina a II-a, roşie, cu brocart cusut în fire din argint. În completare, vine o minunată colecţie de carete (trăsură închisă, cu patru roţi) şi sănii. De asemenea, sunt remarcabile lucrările de argintărie ruseşti şi europene, precum şi numeroasele obiecte de cult, cum ar fi Bibliile împodobite, raclele, icoanele şi numeroasele faianţe şi porţelanuri. Tot în Camera Armurilor putem admira uluitoarele diamante ale Coroanei, precum şi darurile oferite de monarhii europeni suveranilor ruşi". Prezentare dupa ,, Primul ziar creştin-
Kremlin - patimă şi credinţă -articol de Narcisa Balaban"


În imagine stânga -Obiecte din argint

Colier dintr-un tezaur din secolul al XII-lea
APARTAMENTUL ECATERINEI CEA MARE




SALA SAINT-ECATHERINA
IMAGINI DIN APARTAMENTE PRIVATE

PALATUL PETROVSKI. A fost construit la sfârşitul secolului XVIII. In prezent palatul găzduieşte Academia tehnică militară de aviaţie.

Una din clădirile Universităţii din Moscova având la bază un conac din secolul al XVIII. Până la construirea complexului de pe Colinele Lenin, aici se aflau o serie de facultăţi ale Universităţii din Moscova care a fost fondată de M. Lomonosov

Monumentul poetului Vladimir Maiakovski dezvelit în anul 1958. În spatele monumentului se vede clădirea hotelului ,, Pekin".

TEATRUL MIC

Teatrul mic este unul dintre cele mai vechi teatre ruseşti, a fost inaugurat în anul 1824.


În faţa intrării în clădirea teatrului a fost ridicat în anul 1929, un monument al marelui dramaturg rus A.N. Ostrovski de numele căruia este strâns legată istoria teatrului mic


TEATRU MARE DIN MOSCOVA

a fost fondata in 1776 de catre domnitorul Petru Urusov şi Michael Maddox. Iniţial, aceasta a avut loc spectacole într-o locuinţă privată, dar în 1780. Clădirea actuală a fost construită în Piaţa Petrovka în 1824 pentru a înlocui Teatrul Petrovka, care a fost distrus de un incendiu în 1805.Numele Teatrului Bolshoi a fost primit după Imperial Bolshoi Theatre de la Moscova. Teatrul a fost inaugurat pe 18 ianuarie 1825. Este cel mai reuşit monument al arhitecturii ruse. Celebritatea mondială a teatrului a fost dobândită de creaţiile muzicale remarcabile ale marilor compozitori ruşi şi de măiestria inegalabilă a faimoşilor artişti de operă şi balet din ţară. Clădirea Teatrului Mare a intrat în istorie şi ca loc de întrunire a congreselor partidului comunist şi altor conferinţe şi reuniuni. Aici s-a ţinut , la 30 decembrie 1922, Primul Congres al Sovietelor pe Întreaga Uniune.

La Moscova se mai poate vedea aproximativ 700 de instituţii ştiinţifice care îşi au reprezentanţele principale în Moscova. Un număr impresionant de muzee se găsesc în această capitală, printre care Galeria de Artă "Tretyakov", Muzeul de Artă "A. S. Puşkin", Muzeul Central "V. I. Lenin", Muzeul Oriental al Culturii, Palatul cu Faţete din Kremlin, Tezaurul Ţarilor din Kremlin, catedralele din Kremlin, Biserica Vasili Blajenâi din Piaţa Roşie. Expoziţia Realizărilor Economice include 72 de pavilioane care se ocupă cu industria, agricultura, ştiinţa şi cultura. O altă importantă instituţie din Moscova este Grădina Botanică a Academiei Ştiinţei Ruseşti.
În imagine MUZEUL DE ARTĂ ,, A. S. PUŞKIN"

Muzeul A.S. Puşkin a fost deschis în anul 1961, în clădirea unui fost conac orăşenesc, construit la începutul secolului XIX-lea de arh. A. G. Grigoriev. Obiectele exouse în muzeu reconstituie ăntr-un spirit de mare autenticitate modul de trai la Moscova din vremea lui Puşkin, care vorbesc despre viaţa şi creaţia marelui poet care scria în capitolul VII al poemului ,, Evgheni Oneghin" următoarele versuri despre Moscova:

De câte ori din depărtare

Te-am pomenit, un biet pribeag.

O,Moscovă, cu atâta drag!

O, Moscovă.....Un nume ce-ncântare
În inima oricărui rus trezeşte
Şi-atâtea amintiri stârneşte!

Galeria Tretyakov – este unul dintre cele mai mari muzee ale lumii. In contrast cu Muzeul Puskin ce detine o colectie de opere de arta internationale, galeria Tretyakov cuprinde o colectie de arta ruseasca. Aici se gaseste cea mai mare si mai valoroasa colectie de icoane rusesti, precum si cele mai faimoase lucrari ale artistilor rusi moderni ca Ilya Repin. În faţa muzeului este monumentul fondatorului galeriei P. M. Tretiakov , a fost dezelit în anul 1980.


In imagine Muzeul de Stat de Arte Plastice A.S. Puşkin care a fost deschis în anul 1912. Muzeul găzduieşte o bogată colecţie de lucrări de artă realizate de maeştri de seamă şi penelului şi dălţi de peste hotare.: Bozzicelli, Perugino, Veronese, Van Dyck, Rembrandt, Rubens, Van Gogh, Renoir, Picasso, Rodin şi mulţi alţii.